Producătorii și importatorii sunt obligați să asigure soluții pentru gestionarea ambalajelor care ajung la gunoi. Cerințele fac parte din noile reguli privind responsabilitatea extinsă a producătorului, cunoscute sub denumirea de principiul REP. În acest reportaj aflăm cum funcționează lanțul gestionării deșeurilor după consumul produselor și care e rolul sistemului colectiv.
Tone de produse ajung zilnic pe rafturile din magazine. Unele dintre ele sunt importate, altele – sunt produse local. Însă ceea ce le leagă este ambalajul. De aici începe o cale lungă până la recuperarea lui din circuitul de consum.
OrheiVit este unul dintre principale exportatori de produse din fructe și legume procesate. Evident, când ai o paletă atât de mare de produse, ele au și o necesitate de ambalare. Avem sticlă, avem hârtie carton, avem plastic, avem chiar și tinichea pentru acele borcănașe micuțe de băuturi pe care le găsesc pe rafturile din Moldova.
Atunci când noi vorbim despre aderare la UE, noi vorbim doar despre avantaje, că avem un mediu curat. Însă, partea cealaltă a medaliei este faptul că trebuie să ne asumăm obligații, avem rate de reciclare. Dacă vorbim de țările membre, ei au obligații, până în anul 2030, să asigură rata de reciclare de 90%. Și fiecare stat membru, dacă nu atinge această reciclare, el plătește amenzii, efectiv, din bugetul public național. Respectiv, noi, în contextul în care ne dorim asta, trebuie să ne asumăm.
Și mai mult ca atât ducem o evidență foarte strictă a ambalajului sau mai bine zis a produsul noi ambalat plasat pe piața internă. Dacă să estimăm că aproximativ 60-70% de produse sunt exportate, respectiv, între 30-40% din întreaga producție OrheiVit este plasată pe piața internă, local, a Republicii Moldova.
În fiecare lună, în dependență de cât am plasat pe piața locală, noi raportăm cantitățile de ambalaj. Și acest reciclator sau sistem colectiv, în cazul dat ele practic sunt sinonime, deja el recuperează aceste cantități în numele nostru. Și el duce evidența finală și el înregistrează cantitățile recuperate pentru noi. Deci nouă ne este mai ușor așa, pentru că imaginați-vă ar fi un haos dacă fiecare producător local ar încerca singur să se ocupe de colectarea deșeurilor din ambalaje.
Sunt cinci materiale. Având această informație totală, noi ca sistemul colectiv asigurăm colectarea și valorificarea cantității necesare stabilite de lege per total pentru sistemul colectiv. Apoi această informație este verificată și aprobată de către Agenția de Mediu. Mai apoi este repartizată pentru fiecare membru în parte în funcție de cantitatea care o are ca cot aparte.
Agenția de Mediu are acces la baza de date Serviciului vamal și poate verifica cantitățile importate către fiecare producător pe fiecare categorie de produse și dacă acest producător se eschivează de a prezenta informația corectă, el este foarte ușor depistat și nu-i se aprobă raportul care este depus pentru el.
Dacă observați, practic, la toate sistemele colective existente sunt aproape similare aceste taxe. Și sunt un pic, un pic mai mici decât acele taxe înscrise în lege ca penalizare. Asta este o povară suplimentară financiară asupra mediului de afacere, însă eu cred că în cazul dat este una rezonabilă.
Noi, ca și operatori din cadrul sistemului REP, asigurăm colectarea de la agentul economic care plasează pe piață ambalaje. Colectarea poate să aibă loc atât la sediul producătorului, cât și prin oraș, prin țară. Clienții noștri sunt asociațiile de locatari, clienții noștri sunt agenții economici și absolut orice om care produce deșeuri din municipiul Chișinău. În afara municipiului funcționăm doar cu primării. Deci noi contractăm întreprinderile municipale locale și ei colectează separat și noi luăm spre reciclare cei ce ei au colectat separat. Astfel noi avem peste 20 de contracte cu peste 20 de primării care participă la reciclare deșeurilor.
Ajunse deșeurile la platforma de recepție, ele sunt introduse pe banda de sortare, prima banda de sortare care duce deșeurile într-un proces mecanic automatizat, acolo are loc sortare primară. Deșeurile sunt sortate pe diametru, conform dimensiunii și după care ceea ce rămâne mai mare, se sortează manual de către 200 de angajați, care lucrează în două ture, care sortează deșeurile conform tipului de ambalaj.
În etapa finală, deșeurile sortate sunt reciclate. La ABS Recycling sticla devine materie primă pentru alte ambalaje. Plasticul e transformat în fulgi. Iar cartonul este transmis producătorilor de ambalaje.
Practicile REP sunt funcționale de mai bine de un an. Totuși, actorii sistemului spun că ar mai fi lucruri de îmbunătățit. Deocamdată, pe câteva categorii de produse nu au fost înregistrate sisteme colective, acestea fiind în proces de autorizare, precum uleiurile uzate și vehiculele scoase din uz.
În urma reciclării se obține materie primă din care ulterior sunt produse noi ambalaje și nu doar. De exemplu, în cazul plasticul se produc flacoane. Iar marcajul despre plastic reciclat este indicat chiar pe ambalaj. Tot din plastic reciclat sunt produse accesorii. Iar din hârtia care ajunge în această etapă sunt produse elemente de birotică cum ar fi carnețele pentru notițe sau pixuri.
La această etapă putem afirma că ambalajul a revenit în circuitul de consum așa cum prevede principiul REP. Iar producătorul și-a îndeplinit obligațiile față de mediu.
Acest material video a fost realizat cu sprijinul poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în cadrul programului Reforme Instituționale și Structurale în Moldova. Responsabilitatea cu privire la conținut nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite.